Personalitatea zilei

Dan Brown (n. 22 iunie 1964 în Exeter, New Hampshire) este un autor american de thrillere detective de senzație, după ce a avut diverse ocupații (compozitor de cântece și profesor de limbă engleză, sau mai precis de simbologie). Brown este interesat de criptografie, chei și coduri, care sunt o temă recurentă în poveștile sale. Până în prezent, cărțile sale au fost traduse în peste 40 de limbi.

Dan Brown s-a născut și a fost crescut în Exeter, New Hampshire, S.U.A., cel mai mare dintre cei trei copii ai lui Constance (Connie) și Richard G. Brown. Mama sa era o muziciană profesionistă, cântând la orga bisericii, iar tatăl său era un remarcabil profesor de matematică, care edita manuale și preda matematici liceale la Academia Phillips Exeter (din 1968 până la pensionarea din 1997).

Academia Phillips Exeter este un pension exclusivist, care avea nevoie de profesori noi care să trăiască în campus pentru mai mulți ani, așa că Dan împreună cu fratele și sora sa au fost crescuți în școală. Mediul social la Exeter era în mare parte episcopal. Brown cânta în corul bisericii, participa la Școala de Duminică (Sunday School) și își petrecea verile în tabăra bisericii. Chiar și școlarizarea sa a fost la școala publică din Exeter până în clasa a noua, când s-a înscris la Phillips Exeter (clasa din 1982), așa cum au făcut și frații săi mai mici Valerie (1985) și Gregory (1993).

După ce a absolvit cursurile Phillips Exeter în 1982, Brown a frecventat cursurile Colegiului Amherst, unde era un membru al frăției Psi Upsilon. Juca squash, cânta Clubul Coral Amherst și era un student al scriitorului Alan Lelchuk.

Brown a absolvit Amherst cu o dublă specializare, în Spaniolă și Engleză în 1986. Mai apoi a avut de-a face cu o carieră muzicală, creând efecte cu un sintetizator (instrument electric cu claviatură, comutatoare de filtre, posibilități de memorizare etc., având o largă paletă de timbre și sonorități, care este folosit în jazz – n.t.) și producând de unul singur o casetă pentru copii intitulată SynthAnimals, care includea o colecție de track-uri (cântece în format audio – n.t.), cum ar fi „Happy Frogs” (trad. Broaștele vesele) sau „Suzuki Elephants”; a vândut câteva sute de copii. Apoi și-a înființat propria casă de discuri, numită Dalliance, iar în 1990 a produs un CD intitulat Perspective, țintind publicul adult, care a avut de asemenea vânzări de câteva sute de copii. În 1991 s-a mutat la Hollywood pentru a-și urma cariera de cântăreț, compozitor și pianist. Pentru a se întreține, predă cursuri la Beverlz Hills Preparatory School.

Între timp, se alătură la Los Angeles Academiei Nationale de Compozitori și participă la multe dintre evenimentele organizate de aceasta. Acolo a cunoscut-o pe Blythe Newlon, cu 12 ani mai în vârstă decât el, care era directorul Academiei pentru Dezvoltarea Artiștilor. Deși oficial nu făcea parte din slujba ei, a preluat aparent neobișnuita însărcinare de a-l ajuta pe Brown să-și promoveze proiectele; a scris declarații pentru presă, a organizat evenimente de promovare și l-a pus în contact cu oameni care îi puteau fi folositori în carieră. Ea și Brown au dezvoltat și o relație personală, deși acest lucru nu a fost cunoscut tuturor asociaților până în 1993, când Dan s-a mutat înapoi în New Hampshire și s-a aflat că Blythe va merge cu el. S-au căsătorit în anul 1997, la Pea Porridge Pond, o locație în apropiere de North Conway, New Hampshire.

Pe lângă ajutorul oferit în cariera de cântăreț, Blythe a avut de asemenea o mare influență în cariera lui Dan ca și autor, ajutându-l cu o mare parte din promovarea pe care o implicau cărțile sale. A fost co-autoare la ambele cărți “umoristice”, care erau scrise sub pseudonime, și există speculații privind participarea ei la alte cărți, de asemenea. În rubrica de mulțumiri de la “Conspirația” (Deception Point, 2001), Brown mulțumea “lui Blythe Brown pentru neobosita căutare și putere creativă.”

În anul 1993, Brown a scos pe piață CD-ul auto-intitulat Dan Brown, care includea cântece precum “976-Love” și “If You Believe In Love”.

Dan și Blythe s-au mutat în orașul lui natal, New Hampshire, în 1993. Brown a devenit profesor de limba engleză la a sa „alma mater”, Phillips Exeter, și preda cursuri de limba spaniolă la clase de a șasea, a șaptea și a opta la Școala Lincoln Akerman, o școală mică cu aprox. 250 de elevi, în Hampton Falls.

În 1994, Brown a scos pe piață un CD intitulat Îngeri și Demoni. Ilustrația era aceeași ambigramă realizată de artistul John Langdon, pe care a folosit-o mai târziu pentru romanul cu același nume. Acest CD includea cântece precum „Here In These Fileds” și balada religioasă „All I Believe”. Scriitorul notează din nou recunoștința adresată soției sale pentru implicare, mulțumindu-i „pentru că este neobositul meu coautor, coproducător, inginer secund, multe altele importante, și terapeut.”

De asemenea, în 1994, în timp ce se afla în vacanță în Tahiti, a citit cartea „Conspirația” (The Doomsday Conspiracy) a lui Sidney Sheldon, și a decis că ar putea să o scrie mai bine. A început munca la Fortăreața Digitală, și a fost de asemenea co-autor la o carte cu umor alături de soția sa: 187 Bărbați de evitat: Un Ghid pentru Femeia Frustrată Romantic (187 Men to Avoid: A Guide for the Romantically Frustrated Woman), sub pseudonimul Danielle Brown (unul dintre cele 187 criterii din carte se referea la bărbații care scriu cărți de autoajutorare pentru femei). În profilul autorului, scris pe carte, spune că „Danielle Brown locuiește actualmente în New England: preda la școală, scrie cărți și evită bărbații”. Drepturile de autor aparțin, oricum, lui Dan Brown. A vândut câteva mii de copii înainte să iasă din stocuri.

În 1996, Brown a renunțat la catedră pentru a deveni scriitor cu normă întreagă. Fortăreața Digitală a fost publicată în 1998. Blythe s-a ocupat mult de promovarea cărții, a scris declarații pentru presă, i-a stabilit întâlniri pentru talk-show-uri și a aranjat întâlniri cu presa. Câteva luni mai târziu, Brown și soția sa au publicat „Cartea Cheală” (The Bald Book), o altă carte de umor. A fost oficial recunoscută ca fiind a soției sale, deși un reprezentant al editorului a spus că această carte a fost scrisă în primul rând de Brown.

Primele trei romane ale lui Brown au avut puțin succes, cu mai puțin de 10.000 de copii fiecare, dar cel de-al patrulea, Codul lui Da Vinci, a devenit un besteseller răsunător, intrând în topul de la New York Times Best Seller list în prima săptămână după ce a fost publicată, în 2003. Acum, este considerată ca fiind una dintre cele mai cunoscute/populare cărți din toate timpurile, cu 60,5 milioane copii vândute în toată lumea până în anul 2006. Succesul acesteia a ajutat la creșterea vânzărilor cărților lui Brown publicate înainte de aceasta. În 2004, toate cele patru romane erau în New York Times list în aceeași săptămână, iar în 2005, se afla printre cei mai influenți 100 de oameni ai anului, în topul realizat de revista Times. Revista Forbes l-a plasat pe Dan Brown pe locul 12 în lista „Celebrity 100” din 2005 și a estimat venitul său anual la 76,5 milioane $. The Times a estimat venitul din vânzarea cărții „Codul lui Da Vinci” la 250 milioane $.

În octombrie 2004, Brown și frații săi au donat 2,2 milioane $ Academiei Phillips Exeter în memoria tatălui lor, pentru a înființa „Richard G. Brown Technology Endowment”, pentru a le furniza calculatoare și echipamente de ultimă generație studenților cu necesități.

În 2006, s-a făcut un film după romanul „Codul lui Da Vinci”, realizat de Columbia Pictures și de regizorul Ron Howard. În film apăreau Tom Hanks în rolul lui Robert Langdon, Audrey Tautou ca și Sophie Neveu și Sir Ian McKellen în rolul lui Leigh Teabing. A fost considerat unul dintre cele mai anticipate filme ale anului și fost folosit în deschiderea Festivalului de Film de la Cannes din 2006, deși primise per total recenzii nesatisfăcătoare. Filmul a adus câștiguri de 750 milioane $. Brown apare ca unul dintre producătorii executivi ai filmului „Codul lui Da Vinci” și a creat de asemenea coduri suplimentare pentru film. Una dintre piesele lui, „Piano”, pe care Brown a scris-o și a cântat-o, apare ca parte din coloana sonoră a filmului.

In anul 2006 , Dan Brown lansează un al doilea bestseller Îngeri și demoni. Scenarista Akiva Goldsman a fost delegată să adapteze Îngeri și demoni. Filmul a apărut in anul 2009.

Tot în anul 2009, Dan Brown lansează si al treilea bestseller Simbolul Pierdut.

Sursa: wikipedia

loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *