Aspecte puțin cunoscute despre Regele Ferdinand I

Unul dintre cei mai iubiti conducatori ai Romaniei este Regele Ferdinand I, al carui nume complet este Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, fiind membru al dinastiei regale Hohenzollern-Sigmaringen. Nascut pe 24 august 1865, in orasul german Sigmaringen, este fiul Printului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen si a Infantei Antónia a Portugaliei, avand drept bunici din partea mamei pe regina Maria a II-a si pe regele Ferdinand al II-lea al Portugaliei. In luna noiembrie a anului 1888, dupa renuntarea tatalui sau si a fratelui sau mai mare, Wilhelm, la tron, este mostenitorul unchiului sau, Carol I al Romaniei. Prima vizita a sa in Romania a avut loc in anul 1884, pe cand avea 18 ani, iar dupa terminarea studiilor de stiinte politice si economice, in anul 1889, se stabileste in Bucuresti.

In anul 1893, Regele Ferdinand I se casatoreste cu Printesa Maria de Edinburgh, ai carei bunici erau regina Victoria a Marii Britanii si Tarul Alexandru al II-lea al Rusiei. Regina Maria a fost la fel de iubita, precum a fost regele, find extrem de apreciata pentru dragostea pe care a dovedit-o fata de poporul roman. Monarhul Romaniei, alaturi de sotia sa, Regina Maria, au avut trei fete si trei baieti, iar cel mai mare fiu, Carol, va ocupa pozitia de Rege al Romaniei la moartea tatalui sau, devenind Carol al II-lea al Romaniei.

Personalitatea Regelui Mihai este impresionanta, iar dupa cum il descrie Nicolae Iorga, “ca tanar….insusirea caracteristica a principelui Ferdinand era o extrema modestie amestecata cu o timiditate aproape chinuitoare”. Tot din descrierea lui Nicolae Iorga, aflam despre monarh care era o persoana extrem de politicoasa, care evita cu orice pret sa raneasca sentimentele cuiva, fiind iubitor de arta si de natura, “bland, fara egoism, cei ce-l cunosteau adanc il iubeau”. Inainte de a studia stiintele economice si politice, a fost doi ani in serviciul activ, unde facea practica la cazarma si pe camp, in calitate de sublocotenent in Regimentul I de Garda Imperiala de langa Berlin.

Ziua de 10 octombrie a anului 1914 este una extrem de importanta pentru romani, deoarece in aceasta zi, la varsta de 49 de ani, Regele Ferdinand I este incoronat, fiind ziua in care acesta promite sa fie “un om bun” si reuseste sa isi respecte promisiunea. Astfel, daca la 27 septembrie, 1914, romanii il pierd pe regele Carol I, in vremurile tulburi ale inceputului Primului Razboi Mondial, insa la scurt timp, in nepotul regelui Carol, romanii castiga unul dintre cei mai valorosi conducatori ai poporului roman, sub conducerea caruia s-a indeplinit idealul lui Mihai Viteazul de unire. Chiar daca Mihai Viteazul a fost doar pentru cateva luni “Domn al Ţării Romaneşti, Ardealului şi Moldovei”, dorinta de infaptuire a unirii nu a incetat niciodata sa existe in sufletul romanilor.

Dragostea Regelui Ferdinand I fata de Romania a fost atat de mare incat, din dorinta de a elibera Transilvania de sub dominatia austro-ungarilor si de a reda libertatea romanilor transilvaneni, care erau privati de drepturi, regele hotaraste, pe 14 august 1916, in Consiliul de Coroana, sa intre in razboi, insa alaturi de Franta, Imperiul Britanic si Imperiul Rus, care formau Antanta, si nu alaturi de Germania, care se afla in fruntea Puterilor Centrale. Prin aceasta hotarare, el lupta impotriva Austro-Ungariei, Imperiului Otoman, Bulgariei si Germaniei, dar si impotriva familiei sale, datorita gradului de rudenie cu familia imperiala care se afla la conducerea Germaniei. Desi aceasta horatarare a fost decisiva pentru formarea Romaniei Mari, a determinat o ruptura intre regele Ferdinand I si familia sa din Germania, care a hotarat sa-l renege.

Citește continuarea aici

loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *